Ştiu, sună solemn, însă acesta este adevărul. Ajung cumva în viaţa ta, aduse de o forţă invizibilă, şi te trag parcă de mânecă, îndemnându-te să le citeşti. Uneori, sunt ca o palmă pe care o primeşti după ceafă, ca o trezire la realitate, alteori, ca nişte braţe lungi şi iubitoare ce te îmbrăţişează filă cu filă în zile în care totul pare gri. Şi într-un caz, şi-n celălalt, ştii că nu eşti singur, ştii mai ales că exişti, şi, culmea, afli că drama ta nu-i chiar atât de mare sau că are precis un rost în viaţa ta.

Ei, lecturile astea, mai ales cele care vin atunci când simţi că nu mai poţi, că nu te mai poţi, că nu-i mai poţi pe alţii, te redăruiesc cumva ţie şi lumii de lângă tine, sunt ca nişte mângâieri diafane în interiorul făpturii tale, care-ţi transmit că orice ar fi ceea ce simţi, e absolut uman şi nimeni n-are dreptul să te judece, nici măcar tu, şi că totul are un sens.

Sunt cărţile acelea pe care nu le uiţi niciodată şi care, indiferent de natura bibliotecii tale şi de felul în care copertele lor se asortează sau nu cu parchetul tău (am auzit că aşa îşi aleg unii cărţile :p), rămân imprimate adânc în fiinţa ta… Ţi-au fost terapeuţi sau camarazi, mentori sau amanţi, şi ştii că ai luat de acolo, mai presus de orice, iubire de la un alt om, dragostea de tine şi de viaţă… Unele cărţi îţi salvează viaţa…

Da, sunt cărţi care te scot cumva din tine şi te aşază la loc, te readuc în viaţa ta, te repun în contact cu tine, cu tine cel autentic, ne-simulat, ne-disimulat… ne-diluat în realităţi sterile.

Cărţi care te însoţesc şi cu care eşti într-un prolific şi frumos dialog interior.

Cărţi care îţi răspund la întrebări pe care ţi-a fost frică să ţi le adresezi chiar şi ţie însuţi, cărţi care îţi reamintesc că a vibra nu e păcat, că a simţi bucuria şi iubirea sunt cele mai frumoase daruri pe care ţi le oferă viaţa… că fericirea e cel mai frumos răsfăţ şi cel mai eficient medicament…

Sunt cărţi pe care le respingi pentru îndrăzneală şi apoi te trezeşti peste o vreme cu nasul cufundat în ele ca într-un ocean al infinitului în care te extinzi tot mai mult.

Cărţi care te fac să preţuieşti viaţa.

Cărţi care te ajută să te reasamblezi, cu toate piesele tale, fără frică, fără ruşine, fără anxietăţi şi temeri… să fii tu, cu toate elementele tale! Toate!

Cărţi care te învaţă să trăieşti graţia şi armonia şi te simţi în elementul tău, tu şi toate părţile tale, bucăţică cu bucăţică…

Cărţi care îţi redau libertatea de a fi, care te ajută să topeşti graniţe şi bariere, cărţi după care te topeşti…

(fragment din lucrarea ”Umbre şi lumini – dezvoltare personală de la A la Zen” – Sorina Daniela Dumitrache)