Călăuza

Meriți să mergi mai departe. Meriți să iei tot ce e mai bun din relațiile semnificative din viața și să lași tot ce e mai frumos din tine, dar fără să te pierzi. Și ai voie să pleci atunci când nu te mai regăsești. E dreptul tău. În schimb, nu are nimeni dreptul să îți interzică lucrul acesta, oricât de bine pavat ar fi contactul cu această persoană în CV-ul tău afectiv. Iar dacă o face, o face din vulnerabilitate, temeri și pentru că nu se iubește pe sine destul. Pe sine. Nu pe tine.

Iar dacă nu ții cont de tine, atunci cine te aștepți să o facă!? Dacă tu nu-ți oferi libertatea  de a fi așa cum dorești, atunci cine o va face? Dacă tu nu îți dai voie, atunci cine? A venit poate vremea să înțelegi că pentru a avea o viață mai bună ai nevoie doar de permisiunea ta. Ca și cum te-ai privi singur în oglindă, te-ai lua în brațe din compasiune, insight nebănuit sau fericire și ți-ai spune, fără rezerve, „îți aparții!“, în traducere: îmi aparțin, știu cine sunt, îmi sunt suficient, nu am nevoie de nimeni care să mă întregească, de nimeni care să-mi spună cine sunt, ce nevoi am (eventual, de un terapeut care să te ajute să descoperi lucrurile astea). Ce am voie și ce nu. Ce merit și ce nu. Ce pot și ce nu. Ce doresc și ce nu.

Guru, mentorii sunt minunați, dar să nu uităm niciodată că cea mai bună călăuză sălășluiește înăuntrul nostru și nu e nevoie să mergem în India sau Indonezia după ea decât dacă dorim o experiență interculturală. Dacă știm cine suntem și ce vrem, dacă ne dăm voie să ne ascultăm intuiția și vocea interioară, atunci, în mod garantat, vom ști care e drumul care ni se potrivește. Indiferent de etapa vieții în care ne aflăm. Rămâne apoi să ne găsim curajul pentru a demara procesul schimbărilor. Nu-i ușor lucru. Dar și când te trezești cu pereții interiori neteziți, cu tavanul minții translucid, cu mobilierul interior recondiționat și cu o mireasmă îmbietoare de prospețime și chemări cool… Ohh, iar podeaua, să te tot tăvălești și să privești pe ferestrele deschise dornice de contact autentic cu tot ce-i frumos în jur… Revenind din visare. Drumul nu-i ușor. Dar e frumos, cu tot greul și toate renovările care pot lăsa urme adânci însă care te aduc mai aproape de tine. Iar rezultatul, de-a dreptul îmbietor. Cât pe ce să scriu… Călăuzitor.

Nu uita! Îți aparții. în#TOTALitate

 

 (fragment din AICI ȘI ACUM  –  dezvoltare personală: scenă și culise, Editura Sper, 2017)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s