TOTUL DESPRE SEX… La PSIHOSEXOLOGIE – evaluare și intervenție psihoterapeutică

Ai şansa să te înscrii la programul formativ „PSIHOSEXOLOGIE – evaluare şi intervenţie terapeutică”, un training pentru psihologi, consilieri şi terapeuţi  pe care l-am lansat în anul 2015 la Institutul SPER şi care a fost absolvit deja de trei grupe de cursanţi, la Bucureşti şi Roman – circa 40 de psihosexologi.

Este un training ce are ca scop dezvoltarea unor abilităţi de evaluare şi intervenţie psihoterapeutică în problematicile sexuale, un program destinat abilitării în vederea asistării persoanelor şi cuplurilor ce îşi doresc să trăiască şi să experimenteze în mod armonios intimitatea şi sexualitatea.

În cadrul întâlnirilor, vom vorbi despre sexualitate la toate categoriile de vârstă, despre dorinţa sexuală şi lipsa ei, despre fantezii sexuale, despre ejacularea precoce şi tardivă, despre orgasm şi lipsa lui, despre rolul corpului în sexualitate, despre tiparele de funcţionare în cuplu, despre inteligenţa erotică, despre infidelitate, despre dependenţă de pornografie, despre extremele comportamentului sexual, despre abuzul sexual şi sex-work, despre identitate de gen și multe altele.

Cum spune şi Radu mai jos, în review-ul pe care l-a realizat cu privire la acest program, toată lumea e expertă şi îşi dă cu părerea când vine vorba de sex… Însă tu chiar ai şansa să afli TOTUL DESPRE SEX… doar în cadrul programului PSIHOSEXOLOGIE – evaluare şi intervenţie psihoterapeutică. Și, mai mult, ai ocazia să deprinzi abilităţile necesare pentru a aborda terapeutic problematicile psiho-sexuale. Ca un adevărat psihosexolog.

Descrierea programului, modalitatea de înscriere şi alte informaţii utile le găseşti aici.

Te las acum cu Radu Filip, unul dintre sex-experţii noştri:

„Sex. Toată lumea l-a făcut*, toată lumea ştie despre el. Şi probabil că, dacă te-apuci să-ntrebi în jur, vei constata că toată lumea este expertă în domeniu şi te vei trezi cu o mulţime de sfaturi binevoitoare… şi, foarte adesea, în necunoştinţă de cauză.istock_000059338856_xxxlarge

* Participând la Programul de formare complementară în Psihosexologie, am aflat (sau mi-am amintit) că există totuşi şi persoane a căror dorinţă sexuală este atât de redusă, încât nu au fost interesaţi de acest aspect al existenţei şi, prin urmare, nu au făcut niciodată sex, cum ar fi, de exemplu, persoanele asexuale.

La fel ca toţi oamenii obişnuiţi (sau, conform notei de mai sus, ca majoritatea acestora), şi eu am fost interesat dintotdeauna de acest subiect fascinant (atât din perspectivă teoretică, cât şi practică, desigur) şi am studiat tot felul de materiale care mi-au căzut în mână şi sub ochi. Nu credeam că le ştiu chiar pe toate, dar mă gândeam că ştiu foarte multe. Însă, pe parcursul anului universitar 2015-2016, am descoperit că există o mulţime de aspecte şi de perspective pe care nu le-am luat în considerare, la care nu m-am gândit sau pe care nici măcar nu mi le imaginam, abordări despre care nu auzisem înainte şi o mulţime de teme cărora nu le acordasem o atenţie foarte mare înainte. Am constatat că, în materie de sex, e bine să fii tot timpul pregătit să afli ceva nou, inedit şi poate provocator.

Timp de aproape un an, m-am gândit la sex mai mult decât o fac de obicei. Am descoperit, din nou, că tipul de ataşament din copilărie influenţează relaţiile de cuplu şi viaţa sexuală a persoanei ca adult. Am aflat că, pe lângă ejacularea precoce, există şi ejaculare retrogradă (de asta chiar nu auzisem şi am senzaţia că mulţi dintre voi veţi căuta pe Google să vedeţi ce mai e şi asta). Ni s-au prezentat bazele neurobiologice ale sexualităţii şi felul în care acestea influenţează dorinţa şi activitatea sexuală (omul este o fiinţă bio-psiho-socială, vă amintiţi?). Am discutat despre transmiterea tiparelor de relaţionare în cuplu nu numai la nivel transgeneraţional, ci chiar şi arhetipal – care dintre zeii şi zeiţele antice crezi că-şi manifestă prin tine potenţa şi dezideratele? Am vorbit, desigur, şi despre miturile personale şi familiale care ne influenţează atunci când ne alegem partenerul de cuplu, precum şi mai târziu, în modul în care intrăm şi rămânem (sau nu) în relaţie. Am vorbit despre identitate, gen, homosexualitate, travesti, transsexualitate – a fost rândul meu să mă confrunt cu o prejudecată personală şi să o las în urmă într-o foarte mare măsură.

Am lucrat cu corpul şi am vorbit despre corp şi despre rolul lui (evident) în sexualitate, dar şi despre piedicile pe care le poate pune acesta, din cauza platoşelor sociale cu care-l îmbrăcăm pentru a ne proteja (armura ta cât este de puternică, cât de mult te protejează, cât de mult te împiedică să te apropii şi să-i laşi pe alţii să se apropie?).

Am vorbit şi am experimentat despre şi cu diferite modalităţi de abordare psihoterapeutică a cuplului şi a relaţiei sexuale din cadrul acestuia. Ne-am dat frâu liber imaginaţiei şi am discutat despre fantezii, despre rolul lor în viaţa sexuală şi despre barierele şi limitele pe care le pune societatea, iar, ulterior, noi înşine, nu numai în calea exprimării dorinţelor, ci şi în calea realizării unei intimităţi reale, care să permită o comunicare autentică în cuplu. Nu a fost pierdut din vedere nici abuzul, de toate tipurile, dar în special cel sexual, şi implicaţiile pe care le are acesta asupra personalităţii victimei şi a viitorului său relaţional.

Acestea au fost câteva dintre ideile abordate în cadrul Programului de formare continuă în psihosexologie – evaluare şi intervenţie terapeutică, organizat în premieră de Institutul SPER, o provocare intelectuală şi psihoterapeutică după care am rămas mult îmbogăţit, cu multe răspunsuri, dar şi cu multe noi întrebări, cu noi revelaţii şi noi teme de explorat şi de investigat, cu multe informaţii utile de folosit în cabinetul de psihoterapie, cu noi perspective de abordare a tulburărilor psihosexuale şi chiar şi cu noi paradigme de clasificare a acestora. A fost o întâlnire incitantă şi constructivă cu nişte oameni frumoşi, deştepţi şi deschişi la minte şi la suflet.

Cred însă că mi-ar plăcea să închei acest articol remarcând faptul că celebra autodescriere a Samanthei din Totul despre sex („I’m a trisexual. I’ll try anything once”) ar trebui să fie şi mottoul psihosexologilor. Şi nu, nu spun că ar trebui să încerce ei totul, practic, ci că ar trebui să-şi dea întâlnire faţă în faţă cu fiecare prejudecată referitoare la sex pe care o au şi să vadă cât din ele reprezintă idei preconcepute şi cât realitate; şi abia după aceea să se ocupe de prejudecăţile şi problemele clienţilor lor…”  (Psih. Radu Filip).

Citește și :

Deţin fiu homosexual. Solicit repararea!

 

Frumuseţea oamenilor de dincolo de gen (transgender)

 

Gabriela, protectoarea copiilor

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s