Interviu cu Prof. Univ. Dr. Amara Renate Eckert

 11205044_340936826030063_4382762295996917123_n„Abordarea «Mindful» este cea mai profundă şi mai eficientă cale de a înţelege oamenii.”

Prof. univ. dr. Amara Renate Eckert este cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Darmstadt, Germania, preşedinte al Senatului Universităţii din Darmstadt. Competențele sale în Gestalt terapie, psihoterapii corporale, psihologie pre- și perinatală și programare neurolingvistică o recomandă drept un specialist de anvergură.

 

De-a lungul timpului, aţi intrat în contact cu diferite metode terapeutice. Cum s-a născut pasiunea dumneavoastră pentru psihoterapie şi mai ales pentru tehnicile corporale bazate pe mindfulness?

Această pasiune s-a născut în anii ’70, în timpul primului meu job, când eram profesor la un liceu. Îmi dădusem seama că reluam la nivel inconştient tiparele învăţate în propria familie în situaţiile conflictuale cu copiii de acolo. Cum acel tip de comportament nu era adecvat, am simţit nevoia să mă desprind din aceste tipare şi să învăţ noi căi de a rezolva conflictele. Astfel, am început cu cea mai populară abordare de atunci, şi anume psihoterapia centrată pe persoană a lui Carl Rogers, o metodă ce acordă un respect foarte mare clientului în cadrul procesului terapeutic. Devenind din ce în ce mai curioasă în legătură cu psihoterapia, am studiat şi Terapia Gestalt, o abordare care era predată într-un mod perceput ca fiind foarte provocator în anii ’70 şi la începutul anilor ’80, unele persoane considerând-o chiar traumatizantă. Formatorul meu era artterapeut şi am deprins foarte multe intervenţii creative de la el despre efectele magice ale empatiei. Cred că cel mai important lucru pe care l-am învăţat de la el a fost importanţa empatiei în procesul psihoterapeutic. Lucrând ca terapeut psihomotric şi ca asistent universitar la acea vreme, atenţia mea era centrată asupra corpului şi asupra limbajului corporal al oamenilor. Astfel, am urmat un curs de psihoterapie corporală şi am descoperit exact ceea ce căutam, aceasta incluzând psihologia transpersonală şi meditaţia centrată pe corp practicată zilnic. Mi-am dat seama că, pentru a înţelege oamenii în profunzime, trebuie să mă înţeleg şi eu pe mine în profunzime, aşa că am urmat un curs de tip „Mindful” cu aplicaţii în terapia traumei pre-şi post- natale. În cele mai multe situaţii, abordarea „Mindful” este cea mai profundă şi mai eficientă cale de a înţelege oamenii.

 

Ne puteţi spune care este specificul terapiei corporale, în ce constă mai exact lucrul cu corpul în cadrul unui context terapeutic?

În ultimele decenii au fost fondate multe şcoli de formare, atât în terapie corporală, cât şi în psihoterapie corporală, ambele abordări având că baza rezonanţa şi prezenţa empatică a terapeutului. Totuşi, există o diferenţă între cele două: terapia corporală se concentrează asupra corpului, relaxării şi către procesul de restructurare a acestuia. Anumite abordări folosesc mişcarea (metoda Feldenkrais etc.), iar altele folosesc mâinile. Emoţiile de eliberare ce ies la suprafaţă în acest proces sunt binevenite, deoarece elimină tensiunile din corp. În psihoterapia corporală, atenţia este axată pe respiraţie, emoţii şi mişcare. Emoţiile emergente sunt explorate pentru a conduce la conştientizarea tiparelor individuale ale clientului în cel mai profund mod. Vindecarea, care înseamnă trăirea şi conştientizarea propriului adevăr, se produce în acest moment. De obicei, clientul vine cu o problemă specifică pe care doreşte să o abordeze. Eu lucrez cu psihoterapia corporală prin încurajarea clientului de a respira, de a simţi şi de a se mişca, fie că stă în picioare, în şezut sau întins. Când energia corporală începe să circule, sesiunea poate deveni foarte expresivă sau mai degrabă silenţioasă, clientul trăind procesul în interiorul sau. Aceste două cai de exprimare personală se pot schimba de mai multe ori în cadrul unei sesiuni, până când clientul se simte mai aproape de propriul adevăr interior legat de problema lui.

 

Va rugăm să ne vorbiţi despre legătura dintre minte şi trup. În ce fel corpurile noastre sunt afectate de gândurile, emoţiile şi experienţele noastre de viaţă?

Această întrebare ar putea fi şi titlul unei cărţi, în sensul că această legătură este foarte complexă. Nu există nicio legătură între corp şi minte, deoarece, fiind vorba de un singur organism, acestea funcţionează întotdeauna împreună. Este doar constructul nostru, influenţat de filosofia lui René Descartes, cum că mintea şi corpul ar trebui să existe în mod separat. Neurobiologia şi abordările holistice au dovedit că nu este deloc aşa, memoria celulară funcţionând din prima zi a conceperii noastre. Avem la dispoziţie studii despre acest lucru în psihologia pre-şi post- natală.

 

În ediţia trecută a Conferinţei de Psihoterapie Experienţială, aţi ţinut o prelegere în care ne-aţi vorbit despre memoria corporală şi despre felul în care corpurile noastre încearcă să comunice cu noi. Puteţi detalia pentru cititorii noştri conceptul de memorie corporală şi totodată ne puteţi sugera cum am putea proceda pentru a „auzi” mesajul pe care corpul nostru încearcă să ni-l transmită?

Există mai multe abordări ştiinţifice în ceea ce priveşte memoria corporală. Abordarea memoriei celulare (Lipton, 2006) se concentrează asupra epigeneticii. Conceptul de memorie musculară (teoria lui Wilhelm Reich) se axează pe energia electrică, păstrată în muşchi sub formă de tensiune. Acesta este procesul prin care ne reţinem propria energie, nu ne dăm voie să trăim, să iubim şi să ne exprimăm propria viaţă într-un mod social adecvat şi creativ. Memoria oaselor, a organelor, a fasciei şi a lichidelor corporale (Boyesen) ne redirecţionează către situaţii timpurii ale vieţii şi, de asemenea, asupra unor probleme de profunzime blocate care, din perspectiva clientului, ar putea fi periculoase dacă sunt aduse în zona lui conştientă. Abordarea holistică a memoriei corporale (Fuchs, 2008) cuprinde atât emoţiile, simţurile, imaginile interioare, cât şi aura. Mie îmi place să practic o metodă simplă de 10 minute şi să ascult corpul pentru a primi mesaje conştiente din partea acestuia. Astfel:

  1. Începeţi prin a închide ochii şi a vă relaxa – eventual puneţi o muzică de relaxare pe fundal.
  2. Luaţi contact cu o parte a corpului vostru care vă place şi în legătură cu care va simţiţi confortabil.
  3. După ce realizaţi contactul prin atingerea acestei părţi a corpului, imaginaţi-vă că ea are o voce a ei.
  4. Rămâneţi deschişi în a ascultă această voce. În aproximativ un minut, această voce vă va spune de ce anume aveţi nevoie cel mai mult în acel moment. (Una sau două propoziţii.)
  5. Ascultaţi şi daţi-vă voie să simţiţi mesajul. (Nu discutaţi cu propriul corp.)
  6. Mulţumiţi-i corpului vostru pentru mesajul primit de la el. Întoarceţi-va şi deschideţi ochii.

 

Cei care vor dori să aprofundeze psihoterapia corporală, un domeniu explorat mai puţin în România, vor putea participa la workshop-ul de o zi pe care îl veţi susţine la Bucureşti pe 27 martie. Care sunt beneficiile pe care le pot avea cei care se înscriu la acest workshop şi cine poate participa?

Este binevenit oricine îşi doreşte să exploreze noi teritorii. Beneficiile ar putea fi: experimentarea psihoterapiei corporale, explorarea propriilor probleme, care sunt conservate în corp, aprofundarea vindecării unor probleme deja conştientizate, resimţirea senzaţiilor de vioiciune, de prospeţime şi de conştientizare, experienţa contactului intim cu propria persoană, dar şi cu grupul, dobândirea de noi instrumente pentru propria profesie.

 

În prezent, se vorbeşte tot mai des despre un stil de viaţă sănătos, oamenii fiind încurajaţi să facă mişcare şi să evite anumite alimente şi obiceiuri nesănătoase. Dumneavoastră ce sfaturi ne-aţi da pentru a avea „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”?

Personal, cred că încă aveţi mâncare bună cultivată în România. Unul dintre cele mai nesănătoase obiceiuri este să ai unui mod de viaţă agitat şi ne-conştient. Tot ceea ce puteţi face în acest caz este să puneţi un „stop” pentru a avea câteva momente de mişcare şi de linişte. Voi oferi câteva exemple în acest sens, în cadrul workshop-ului pe care îl voi susţine.

 

Cum credeţi că am putea aplica noţiunea de „mindfulness” în viaţa de zi cu zi? De ce anume credeţi că avem nevoie pentru a putea trăi „mindfull”?

Puteţi face exerciţii speciale de respiraţie şi de observare în viaţa voastră zilnică. Încetinirea mişcărilor, a acţiunilor şi a vorbirii este esenţială. De asemenea, puteţi folosi diferite forme de meditaţie dimineaţa şi seara. Desigur, aveţi libertatea de a decide dacă va doriţi să faceţi acest lucru sau nu.

 

Anul acesta, avem din nou onoarea să vă avem ca invitată la cea de-a şasea ediţie a Conferinţei de Psihoterapie Experienţială – „Terapii creativ-expresive unificatoare şi dezvoltare personală continuă”. Ce le-aţi pregătit participanţilor?

De această dată, ne vom concentra asupra lucrului cu copiii, dar şi cu copilul interior. Am pregătit o prelegere despre „Psihoterapia Corporală în lucrul cu Copiii”. De asemenea, împreună cu Gerhard Fichtner, voi coordona două workshop-uri cu temele „Lucrul cu Copilul Interior” şi „Expresivitate şi Oglindire în jocul de rol cu Copiii”.

 

Călătoriţi foarte mult şi aţi susţinut prelegeri şi workshop-uri în diferite ţări. Cum aţi descrie interacţiunea cu publicul român şi ce anume v-a făcut să acceptaţi să reveniţi pentru a patra oară în România?

Îmi place această ţară şi îmi place să colaborez cu oamenii de aici. Prima conferinţă a fost o experienţă foarte plăcută, îmi aduc aminte cu plăcere de micile cadouri pe care le-am primit cu căldură din partea participanţilor. Apreciez şi mă bucur de standardul de nivel profesionist al Conferinţei SPER şi al oamenilor implicaţi în desfăşurarea şi organizarea ei. De asemenea, îi mulţumesc lui Alin Cotigă, cel care m-a pus în legătură cu organizatorii acestui eveniment.

 

Vă rugăm să adresaţi un gând pentru participanţii la conferinţă şi la workshop-urile pe care le veţi susţine!

Abia aştept să cunosc noi persoane şi să vă văd pe voi toţi, din nou!

Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie!

 

(Interviu realizat de Psih. Dr. Sorina Daniela Dumitrache, Traducere – Psih. Dr. Iuliana Molnar, Psih. Alexandru Ioan Manea)

http://www.artte.ro/numarul-2/revista/volumul-1/numarul-2/13-interviu-cu-prof-univ-dr-amara-renate-eckert-universitatea-de-stiinte-aplicate-din-darmstadt-germania

One Comment Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s