Corpul – templul nostru

Great_Dance07Relația cu corpul nostru spune multe lucruri despre noi. Corpul e expresia lumii noaste lăuntrice. El se tensionează și se detensionează odată cu noi. Plânge la emoții, vibrează de fericire când experimentăm stări de bine intens, asudă când suntem sub presiune, se încordează când ne tratăm cu gantere de zeci de kilograme și diete sofisticate. Dacă lucrezi la corpul tău, sper să o faci împreună cu el, nedisociat, adică integrat, minte-corp-emoții.

Corpul este oglinda iadului sau a raiului interior. Când suntem fericiți sau nefericiți, trăim aceste stări în/cu tot corpul. Durerea psihologică „nedigerată” o trăim la nivel corporal, o exprimăm, deseori, fără să conștientizăm, în afecțiuni fizice. Nefericirea găsește strategii să se exprime nu doar prin agresivitate excesivă manifestată împotriva celorlalți sau chiar asupra noastră (nevoia excesivă de a excela, de a urca tot mai sus, cu prețul sănătății noastre, este tot o formă – subtilă, de data asta – de agresivitate), prin afecțiuni psihice (atacuri de panică, depresie ș.a.), ci și prin intermediul corpului – afecțiuni psihosomatice.

Dacă n-ai făcut-o până acum, te invit să fii mai atent la propriile dezechilibre organice, fiziologice, și să încerci să cauți originile, cauzele psihologice ale afecțiunilor care te supără. Inconștientul lucrează la vedere, adesea, prin corp. Coșmarurile, suferința psihică și fizică nu sunt decât niște modalități prin care ni se relevă faptul că mintea noastă este suprasaturată de agenți nocivi și încearcă să se purifice prin aceste manifestări, să se detoxifice de gunoaie, deșeuri și toxine, trage niște semnale de alarmă.

Toate sentimentele negative neexprimate își fac loc în corp și iau forma diverselor afecțiuni, uneori incurabile. Ai auzit bine, neexprimate. E ca și cum ai ține tot veninul în tine dintr-o teamă uriașă că dacă îl dai afară ai putea otrăvi pe cineva. Dacă nu faci ceva cu el, o să te intoxici cu propriul venin, ce va lua forma cancerului sau a altor afecțiuni ucigătoare. Ce, te-ai panicat? Fii atent la lectură, dar nu uita sârma ta! Ai mari șanse să cazi în gol.

Încearcă să înțelegi perspectiva psihologică a bolilor, pentru că, dacă nu descifrezi cauza, în van tratezi simptomul. Furia ta va lua forma unei alte afecțiuni, iar în limbaj psihologic, nu faci decât să deplasezi simptomul.

Chiar și afecțiuni mai ușoare anunță dezechilibre interioare. Ceea ce vreau sa spun e că, atunci când ai o sănătate de invidiat, fizic și psihic, atunci ești cu adevărat integrat, sau, mai curând, într-un echilibru cu cele dinăuntru și cele din afară, chiar daca asta nu înseamnă ca ești neapărat și evoluat spiritual.

Tensiunile, boala fizică sau psihică sunt oglinzi ale dizarmoniilor, scindărilor, dezechilibrelor interioare.

Crezi că poţi fi puţin mai blând cu corpul tău şi să nu-l mai suprasoliciţi atât, mental sau fizic?

Învaţă să-ţi asculţi corpul şi să te asculţi. Echilibrul „la sol” e cel mai sănătos şi-l înveţi cel mai bine după mişcări stângace şi chiar dezechilibre… Mai exact, după ce te accepţi în toată imperfecţiunea, fix aşa cum eşti, adică, aşa cum spunea un autor nonconformist, perfect în nedesăvârşirea ta, desăvârşit în imperfecţiunile tale. Dacă îţi dai voie să iei contact cu trupul tău nealterat de minte şi de gânduri, poţi dobândi un echilibru interior de invidiat chiar şi pentru cel mai mare acrobat… Căci, cum poate ştii deja sau cel puţin ai intuit, poţi fi grozav la echilibristică, la mers pe sârmă şi la acrobaţii, dar complet nefericit.

Echilibrul la sol este cel ce îţi creşte aripi (invizibile) şi-ţi asigură un zbor palpabil, o creştere sănătoasă fără sârme ghimpate, ruginite şi abis iminent. Obstacolele vor deveni prieteni şi da, există riscul să ajungi să ai experienţe abisale, înăuntru şi chiar în afara ta, însă dintre acelea minunate, cu aromă de creştere şi transformare… şi iubire. Iubire de sine şi de alţii. Multă!

Te invit la un exerciţiu de conştientizare corporală. Închide ochii. Preţ de câteva clipe, încearcă să îţi scanezi cu ochii minţii corpul. De sus până jos, de jos până sus. Observă cum te simţi, cum îl simţi. Ştii ce zace în el? Ce ascunde? Acum fă acelaşi lucru cu palmele. Ia-ţi corpul în braţe. De jos până sus, de sus până jos. Lasă mâinile să te atingă. Lasă-le să curgă pe corpul tău. Oferă-ţi timp. Nu-i loc pentru grabă. Observă în ce zone insistă, care sunt zonele pe care le evită, conştient sau inconştient. Fă asta preţ de câteva clipe bune. Oferă-ţi răgaz. Observă cum faci acest lucru? Cu câtă stângăcie sau măiestrie? Cu ezitare sau încântare? Ce spune corpul tău despre tine? Poate că e obosit, poate sunt zone care dor, zone care n-au mai fost de mult atinse, zone care se feresc de mâinile tale, zone amorţite. Poate că îţi aminteşti de experienţe plăcute sau mai puţin plăcute. Observă care sunt trăirile tale din acest moment. Observă cam cât de mult eşti în corpul tău. Sau poate eşti în afara lui? Undeva pe lângă? Cât eşti de relaxat sau de înţepenit în corpul tău? Ce spune asta despre tine? Corpul tău ţi-e cunoscut sau necunoscut, e asumat, renegat, plăcut, respins?

Ca să putem înainta, spune-mi, te rog, care e expresia care ţi se citeşte acum pe chip? Care e postura ta corporală din acest moment? Dar cea a colţurilor gurii tale? Doar nu te gândeşti să-ți arăţi colţii într-o grimasă nesuferită? Oferă-ţi mai bine un zâmbet. Un zâmbet larg, cu tot… corpul. Cum vine asta? Ca şi cum ţi-ai îmbrăţişa corpul cu inima. Umple-ţi inima de lumină şi trimite-o în tot corpul, către toate organele tale, către tendoane, articulaţii, muşchi, oase. Cu iubire. Ca şi cum nu ai făcut-o niciodată până acum. Ca şi cum abia te-ai născut şi te minunezi de toată făptura ta. Câteva clipe în plus. Ce simţi diferit?

Nu uita să te tratezi cu bunătate şi să te accepţi necondiţionat. De fiecare dată când te simţi încărcat, sub presiune, încearcă să expiri apăsat aerul greu şi noxele acumulate în adâncurile făpturii tale, în corp, şi să faci loc unei uşurătăţi diafane, să reînveţi mereu să inspiri liber şi cu sens.

Psih. Dr. Sorina Daniela Dumitrache

(fragment din lucrarea ”Umbre şi lumini – dezvoltare personală de la A la Zen” – Sorina Daniela Dumitrache,  capitolul ”despre mersul pe sârmă și arta de a zbura la sol”)

***

Dacă vrei să fii intr-o și relație și mai bună cu tine și corpul tău, te aștept la workshopul de terapie corporală ”MIȘCAREA VIEȚII – dansul celor 5Ritmuri” cu Jo Hardy, UK, în weekendul 17-19 iunie. Detalii aici:https://www.facebook.com/events/791320967671054/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s