Despre tăcere

IMG_9219Tăcem fără să ascultăm sau ascultăm fără să tăcem… Tăcem când se impune sau nu tăcem când ar trebui s-o facem. Tăcerea (ne) blochează şi (ne) deblochează. Tăcere e atunci când urli în interior şi nu poţi să articulezi nicio şoaptă. Tăcerea e atunci când îţi pasă şi nu ştii de unde s-o apuci… tăcere e când te aduni, când te relaxezi. Tăcerea e fără sens sau plină de semnificaţii.

Câţi am detestat-o şi am slăvit-o, am chemat-o şi trimis-o mai departe, am implorat-o să nu se mai termine sau să plece la alţii, am adulmecat-o sau ne-a fost teamă de ea, am primit-o cu braţele deschise sau i-am întors spatele…

Despre tăcere… da… tăcerea aceea când înghiţi în sec, când îţi înghiţi vorbele sau când cuvintele par să se fi terminat, tăcerea de atunci când ţi se pune pumnul în gură sau când contempli o operă de artă, o livadă înflorită ori un trup de femeie… sau tăcerea aceea când ai o mulţime de lucruri să(-ţi) spui şi, cu toate acestea, eşti mut şi adulmeci (cu înţelepciune poate) fiecare gând.

Tăcere… Tăcere emoţie, insight, tăcere iubire, tăcere îngheţ, tăcere întrebare, tăcere dezgust, tăcere atracţie, tăcere inefabil, tăcere paradox, tăcere conexiune, imixtiune, tăcere terapeutică, tăcere cheie, tăcere început, sfârşit, tăcere de cartier şi academică, tăcere muncită, spontană, tăcere inadecvată, tăcere reviriment, vitalitate, tăcere otrăvitoare, tăcere oxigen, tăcere regulă, tăcere revoltă, tăcere reverie, visare, tăcere durere, tăcere extaz, tăcere metafizică, tăcere copil, cuplu, familie, tăcere bătrână, tăcere mamă, tăcere natură, tăcere tată şi fiu, tăcere gură de aer, tăcere nimic, tăcere gură căscată, capcană, tăcere fiică, tăcere respect, tăcere plictis, separare, uimire, tăcere control, şoc, eliberare, tăcere secret, dezvăluire, tăcere dor, doliu, tăcere negare, flirt, teamă, tăcere conţinere, tăcere invazie, conflict, apropiere, împăcare, tăcere poftă, tăcere compromis, saturaţie, tăcere fericire, tăcere adrenalină, tăcere calm, tăcere şiretlic, recunoştinţă, voluptate, tăcere transformare, ZEN.

Tăcere. Ne salvează de jenă uneori, ne macină, ne roade de curiozitate în alte dăţi, aduce cu sine buna-creştere sau lipsa ei, ne ridică o mie de întrebări şi face în unele momente aşteptarea stânjenitoare, ne însoţeşte în experienţe frivole sau când vrem să părem interesanţi, ne doare groaznic câteodată, alteori face cât o mie de cuvinte, ne înseninează sau ne aruncă noduri de nisip în gât, face contactul cu ceilalţi mai intim uneori, ne uneşte iremediabil de oamenii cu care avem experienţe-cheie, ne face mai conştienţi de ceea ce trăim sau ne separă de ceilalţi, ne pune în contact cu liniştea şi trimite haosul mai departe, ne conectează cu o mulţime de gânduri şi emoţii sau ne deconectează de la ceilalţi când nu ştim să-i descifrăm sensul, ne aduce mai departe de cuvinte şi mai aproape de noi când ştim să o ascultăm, mai aproape de ceilalţi când putem s-o-nţelegem…

Tăcerea e parte din noi, e înăuntrul şi în afara noastră, în experienţele noastre cele mai intime şi cele mai mundane deopotrivă.

Haideţi să o folosim în cele mai frumoase moduri şi adecvat. Să o oferim cu profunzime şi preZENţă nouă şi altora. S-o punem acolo unde îi e locul… Să tăcem cu bun-simţ şi, mai mult, să deprindem arta de a tăcea…

Şşşştt!!!

Hai să tăcem puţin! Împreună, da.

Psih. Dr. Sorina Daniela Dumitrache

yoga-diet1

(fragment din lucrarea ”Umbre şi lumini – dezvoltare personală de la A la Zen” – Sorina Daniela Dumitrache)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s